Primăria

Consiliul local

Oraşul Sărmaşu

Proiecte și investiții

Informaţii publice

Informații utile

Turism

zilele orasului 2016

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență

Siguranta locuintei
Votul ilegal
Inchide

Trimite unui prieten

Istoricul localității

Exportă PDF - Istoricul localității Tipăreşte pagina - Istoricul localității Trimite unui prieten - Istoricul localității

Descoperirile arheologice fortuite din perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului, păstrate în muzeul şcolar al localităţii Sărmaşu - ceramică de tip coţofeni, străpungătoare din corn de cerb, topoare de piatră perforată ş. a. - aduc mărturii despre existenţa unei populaţii sedentare pro-tracic, având ca ocupaţii cultivarea pământului, creşterea anmalelor, meşteşuguri casnice.
Prima atestare prin document scris a localităţii Sărmaşu datează din 10 aprilie 1329 prin actul elaborat în numele regelui ungar care menţionează Sărmaşu ca punct de hotar cu domeniile învecinate, dăruite nobilului Ştefan Pogány în schimbul unor posesiuni din Slovacia. În 1348 regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, donează moşia Sărmaşu şi altele învecinate familiei nobilare de Juc. Localitatea apare în documente cu denumirea "Terra nobilium de Swk Sarmas". E menţionată şi biserica localnicilor, "ecllesia parochialis in Swk Sarmas".
Localitatea Sărmaşu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei şi a ţării, locuitorii fiind prezenţi la marile evenimente ale istoriei şi în mod special la Revoluţia de la 1848 când s-a remarcat Alexandru Chiorean şi Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei şi al doilea ca tribun al aceleiaşi zone în cadrul administraţiei lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial comuna fiind sub ocupaţie străină a cunoscut ororile războiului prin masacrele de la Sărmaş, Sărmăşel. Aşezarea devine în 1947 reşedinţă de plasă în cadrul judeţului Cluj, iar în 1952 devine reşedinţa raionului cu acelaşi nume tot în cadrul judeţului Cluj. Din 1960 devine comună în raionul Luduş, iar din 1968 comună în judeţul Mureş.
În anul 2003 localitatea este ridicată la rangul de oraş.

Aşezările componente
Sărmaşu, localitate de primă mărime şi importanţă istorică, social-culturală şi economică din Câmpia Transilvaniei, a fost centru administrativ în diferite perioade ale trecutului său istoric. Populaţia a evoluat de la 2943 locuitori în 1930 la 3816 locuitori în 1966. În 1922 s-au consemnat 3760 persoane, iar în 2002 au fost înregistrate 1301 gospodării cu 3885 locuitori.
Sărmăşel Gară este amintit în documente ca localitate de sine stătătoare doar în secolul trecut. Satul se găseşte pe Pârâul de Câmpie, la intersectarea drumului judeţean Reghin - Bistriţa cu drumul naţional Reghin - Mociu - Cluj Napoca. În 1966 avea 787 locuitori, în 1922 - 755. La ultimul recensământ a fost înregistrat cu 242 gospodării şi 763 locuitori.
Sărmăşelu se află în dreapta Pârâului de Câmpie şi la nord de localitatea Sărmaşu, pe traseul Luduş - Sărmaşu - Cluj Napoca. Populaţia cea mai numeroasă a aşezării a fost înregistrată în 1930: 1080 locuitori. Datele cele mai recente indică existenţa a 298 gospodării cu 181 locuitori.
Balda. Aşezare veche şi cu un trcut istorico-cultural notabil, atestată documentar din anul 1334. Se află pe dreapta Pârâului de Câmpie, de-a lungul drumului judeţean Sărmaşu - Luduş. În 1966 înregistrase 1526 locuitori. Datele statistice ale ultimului recensământ indică 434 gospodării şi 1258 locuitori.
Vişinelu. Atestată documentar din 1340, localitatea se găseşte pe valea Frata şi este legată prin drum comunal de satul Balda. Populaţia satului, ajunsă în anul 1930 la 1086 locuitori, în prezent înregistrează 247 gospodării şi un număr de 564 locuitori.
Larga - este un sat-cătun, aşezat pe valea Ciciana Mare, legat prin drum comunal de şoseaua Luduş - Sărmaşu, în zona de interfluviu dintre Pârâul de Câmpie şi Pârâul Şesu. În 1966 avea 157 locuitori. După datele recentului recensământ, Larga se compune din 27 gospodării, cu 72 locuitori.
Moruţ - sat-cătun al Sărmaşului, aşezat pe interfluviul dintre Pârâul de Câmpie şi Valea Şesu, în zona de izvoare a pârâului cicana Mare. Aflat în involuţie în ultimele decenii, acum are 36 gospodării şi un număr de 89 locuitori.
Titiana - sat-cătun al Sărmaşului, aflat pe valea Ciciana Mare, în stânga Pârâului de Câmpie. La prima atestare, în 1956, avea 156 locuitori. În prezent are 14 gospodării şi un număr de 39 locuitori.